marți, 25 august 2009

Punct



Sapte fix.

Am pierdut noaptea asta in fum
uitat intr-o camera asfixiata
intre peretii mici ce se strang anevoios
deasupra mea.

Cafeaua mi se scurge printre degete
precum si clipele cu tine
imi curg in suflet.

Un sunet de vioara imi ciupeste venele
iar un dor temeinic imi captuseste inima.

As vrea sa adorm.

Mai e putin pana sa te ajung
zic
si scot din buzunar
o poza
care seamana cu tine.

As vrea sa visez cum
cobor cu degete de ploaie prin parul
tau

Sa-mi dau seama ca soarele
ti se topeste in moalele capului
zdrobit in miliarde de raze.

Cu o singura adiere a mainii
iti ating ritmic fata.

Simt
cum ma pierd in universuri
omogene.

Intorc capul catre buzele tale
si iti
suflu un sarut printre ele,
sensibil
ca un soare stins de o galeata cu apa.

Esti tot
si inca un pic

Punct

5 comentarii:

  1. Cred ca ma'i pierdut la o parte "Sa-mi dau seama ca soarele
    ti se topeste in moalele capului
    zdrobit in miliarde de raze." fiindca mai sus in primul vers ai spus ca esti intr'o incapere.
    Imi place cum ai facut totul sa para o concluzie [punct]
    :D

    RăspundețiȘtergere
  2. "Un sunet de vioara imi ciupeste venele
    iar un dor temeinic imi captuseste inima."

    e cea mai inspirata parte,imi place teribil de mult:X

    RăspundețiȘtergere
  3. "Esti tot
    si inca un pic" cat de tare tipule.jur :x

    RăspundețiȘtergere