miercuri, 17 martie 2010

Absolem

* * *

Te miros cand minti si
mint si eu ca nu mi-e
frica de ziua in care ai
sa pleci
si de asta
ma dau mai tare
cu capu' de peretii astia
si te rog sa nu gresesti

saruta-mi fruntea innecata
in sudoarea noptii
sudoare de cosmar in care
s-a inecat dumnezeu
si curva aia de Maria Magdalena

tine-ma de mana cand zorii
casca
spune-mi un buna dimineata
de parca ar fi ultimul rasarit
din viata noastra
varsa cafea cu gust de somn
in canile planse
si aprinde si tigara mea

iar de-am sa plec vreodata
dintre cei vii
boteaza-ti copilu' cu numele
meu si
uita-ma cand am sa mor
dar sa ti minte
ca am sa fiu in cerul
ce-l expiri si
mereu am sa renasc
prin tine.

5 comentarii:

  1. Incearca sa nu mai vezi finalul fiindca asa nu vei face decat sa treci pe langa bucuriile prezentului ca un orb .

    Viata e doar azi .Ieri si maine e totuna :) , nu conteaza .

    RăspundețiȘtergere
  2. blogu' asta e un fel de andreiforte.blogspot.com...varianta trista. pow!

    RăspundețiȘtergere
  3. bine ca esti constient ca e o varianta a lui.

    RăspundețiȘtergere