Paranoia

paranoia


Tusesc farmec de
scrumiera atunci
cand imi sterg
plamanii de rugina
si-mi amortesc
toate venele
de parca intru
in moarte clinica.

Trag intens din
tigara si inchid ochii
atunci cand simt esenta
unui Iisus indiferent
ce-si scrie
testamentul pironit
pe cruce.

Stii,
inca mai respira
trandafirii ofiliti
de pe ultimu' raft
primiti de la
prieteni anonimi
pe care nu-i stiu sau
nu vreau sa-i stiu
in timp ce
biletelele cu
"te iubesc nu ma uita"
parca prind mereu viata
si-mi zambesc ironic
pe sub ochii raftului
cu jurnale prafuite.

Nu vreau sa-mi fure
cineva raiul
in timp ce adorm
ca un copil
in edenul tau
ce ma indeamna
tot mai mult
sa gust din
frunctul oprit.

Ajung la final
si simt gust
amar pe limba
atunci cand filtrul
obosit
imi arde cu grija
buricele degetelor,
schitez un
ars
si scot
ultimul fum pe nas
in timp ce sting
tigara.

vezi?

asta va ramane
dupa ce-ai sa pleci.

scrum.